METODE ȘI STRATEGII DE FUNDRAISING

Colectarea de fonduri este un proces primordial pentru orice organizație nonprofit. Există numeroase modalități de a atrage resurse financiare, însă strategiile de fundraising trebuie adaptate în funcție de mai mulți factori: scop, organizație, cauză, donatori, reputația organizației ș.a. pentru a atinge rezultatul dorit.

Principalele metode de fundraising:

  • scrierea de proiecte pentru granturi;
  • crowdfunding;
  • donații;
  • mecanismul de desemnare procentuală (2%);
  • sponsorizări de la agenții economici;
  • parteneriate cu instituții publice; 
  • activități economice ale organizației;
  • antreprenoriatul social.

Pentru atingerea scopurilor stabilite în cadrul campaniilor de fundraising vă pot fi utile diferite instrumente, precum: rețelele sociale; organizarea unor evenimente; tombole; concursuri online; concursuri de jocuri de societate; competiții sportive; licitații; karaoke; concursuri de talente ș.a.

Accesarea granturilor

GRANT – o finanţare nerambursabilă acordată, de către un organism finanţator, unei organizaţii care solicită aceasta, pentru desfăşurarea unor activităţi care, de obicei, sunt descrise în cererea de solicitare (numită şi de aplicare) a respectivei finanțări.

Granturile ocupă o pondere semnificativă în ansamblul surselor de finanțare a ONG-urilor. Identificarea oportunităților de grant presupune monitorizarea platformelor de unde veți pescui apelurile pentru finanțare potrivite organizației dumneavoastră, după care urmează scrierea și înaintarea propunerii de proiect pentru a obține finanțarea dorită. Există numeroase fonduri care oferă granturi prin variate programe destinate unui spectru larg de organizații și activități, cum ar fi: din mediul rural, organizații de tineret, organizații de mediu, organizații legate de artă, educație, sănătate, centrate pe prevenirea violenței, bullying-ului, discriminării și multe altele. Nu vă rămâne decât să fiți pe val, să prindeți momentul și oferta potrivită!

Avantaje: atragi sume mari; reprezintă surse financiare eficiente pentru proiecte de amploare;nu necesită a fi returnate;nu se achită nicio dobândă aferentă finanțării;sporesc vizibilitatea și credibilitatea organizației;odată ce ai câștigat un grant, sporesc șansele de a mai fi finanțat. Dezavantaje: dificultăți birocratice; necesită resurse umane specializate în scrierea propunerilor de proiect, timp și efort;concurență cu alte organizații pentru a obține fonduri;de obicei, se acordă pe termen scurt;nu poți cheltui resursele cum vrei, fiind stipulate din start distribuția finanțelor.

Crowdfundingul

Crowdfunding – metodă de finanțare a proiectelor din cele mai diverse domenii, folosind resurse online (forumuri, platforme online, rețele de socializare etc.) La baza ei stă ideea de a apela la o comunitate ca un potențial finanțator pentru a dezvolta un proiect.

Utilizarea unei platforme de crowdfunding este o modalitate eficientă de colectare de resurselor financiare în situații când viteza este esențială. Această modalitate de obținere a banilor mai este numită și metoda finanțării participative. Principalele caracteristici fiind: colectarea donațiilor de la o rețea extinsă de persoane, preponderent persoane fizice, prin intermediul rețelelor sociale sau a platformelor specializate.

Exemple de platforme de crowdfunding din Republica Moldova: sprijina.md, caritate.md, particip.md; platforme internaționale: Gofundme, patreon.md, Facebook Fundraiser

Alte modalități de crowdfunding: transfer pe cont bancar, pagină de crowdfunding pe site-ul propriu, colectare de fonduri prin transfer P2P (card pe card), utilizarea contului paypal

Avantaje: sursă de finanțare mare cu efort scăzut; diversitatea și numărul mare al donatorilor; se bazează pe puterea social media; permite organizarea de donații periodice.Dezavantaje: necesitatea taxelor de înregistrare pe platforme de crowdfunding precum și a comisioanelor de administrare (în unele cazuri); riscul de a-ți fi preluată ideea campaniei. 

Donații de la persoane fizice

Donaţie – procesul prin care o persoană transmite în mod gratuit dreptul asupra unor bunuri sau sume în favoarea unei organizații necomerciale.

Donațiile de la persoane fizice prezintă un mare potențial pentru organizațiile necomerciale, dar care necesită a fi valorificate mai intens în Republica Moldova. Indiferent dacă un donator oferă 1 euro pe lună timp de un an sau 100 de euro dintr-un singur transfer, donatorii individuali au potențialul de a fi cea mai bună sursă de venit pentru o organizație necomercială. Important de reținut este însă că fiecare donator este unic și trebuie tratat ca o persoană, nu ca un portofel, prin urmare axați-vă pe cultivarea relației cu fiecare donator.

Avantaje: Abordarea directă a donatorului permite stabilirea unei relații umane, de unde și reușita campaniei. Permite distribuirea mesajelor individuale pentru persoane specifice la un cost accesibil. Libertate în utilizarea banilor conform necesităților organizației. Dezavantaje: Necesită timp și resurse umane pregătite din partea organizației. Nu toate persoanele care promit acordarea banilor o fac. Unii potențiali donatori consideră apelurile telefonice inoportune și sunt deranjați de acestea. Necesită eforturi continui și mari de comunicare; Succesul campaniei depinde și de bunăstarea generală a populației; Greu de implementat în stări de urgență; Organizațiile mici și noi sunt puțin credibile. 

Mecanismul de desemnare procentuală (2%)

Desemnarea procentuală sau „mecanismul 2%” este procesul prin care persoanele fizice plătitoare de impozite direcționează 2% din suma impozitului pe venit pentru anul precedent către o organizație neguvernamentală sau către un cult religios din țară.

Mecanismul 2% este o modalitate indirectă prin care statul susține financiar activitatea organizațiilor necomerciale și a cultelor. Prin urmare, statul renunţă la 2% din impozitul pe venit al persoanelor fizice şi permite acestora să decidă cine va beneficia de această sumă. 

Cum te poți înregistra pentru a beneficia de 2%? 

Pentru a beneficia de mecanismul 2%, organizațiile vor trebui să depună o cerere la Ministerul Justiției şi să prezinte informaţii care confirmă că sunt eligibili. Solicitanții trebuie: 

1. să demonstreze că își desfășoară activitatea timp de cel puțin 1 an până la depunerea cererii; 

2. să demonstreze că nu au datorii față de bugetul public național pentru perioadele fiscale anterioare; 

3. să desfășoare activități de utilitate publică în cazul asociaţiilor obşteşti, fundațiilor și instituțiilor private, sau să desfășoare activități sociale, morale, culturale sau de caritate, în cazul cultelor religioase şi a părților lor componente.


Avantaje: Contribuie la creșterea vizibilității și credibilității organizației; Presupune implicarea comunității la dezvoltarea sectorului non-profit; Promovează o cultură a filantropiei în țară.
Dezavantaje: Suma obținută prin acest mecanism nu este semnificativă; Dificultățile birocratice.

Sponsorizări de la agenții economici

Sponsorizarea este înțeleasă drept direcționarea unei sume anumite de la un agent economic către o organizație nonprofit, cu scopul de a-i susține și promova misiunea, iar organizația nonprofit oferă o recunoaștere publică a faptului că agentul economic a susținut campania, evenimentul sau activitățile organizației nonprofit.

Identificarea sponsorilor este o strategie de fundraising cu beneficii pentru ambele părți implicate. Nu e chiar atât de dificil să găsești un sponsor pe cât s-ar părea, mai ales în contextul în care mediul de afaceri devine tot mai dispus să ofere susținere organizațiilor nonprofit pentru a câștiga în imagine. Pe lângă bani, un agent economic ar putea să vă fie util prin furnizarea de anumite bunuri, spații necesare campaniei de fundraising.

În procesul de selectare a unui potențial sponsor ține cont de următorii factori: agentul economic trebuie să fie pe aceeași undă de valori cu organizația ta; gândește-te la oferta pe care o faci agentului: segmentul de clienți la care ar putea ajunge datorită sponsorizării organizației tale.

Mizează pe puterea relațiilor, dacă ai pe cineva în organizație care se cunoaște cu un potențial sponsor, oferă-i lui dreptul primului apel. De asemenea, oferă-i agentului economic posibilitatea de a vă cunoaște organizația și comunicați în mod clar cât de valoroasă e pentru ambele părți această colaborare.

Avantaje: Este o situație de tipul „câștig contra câștig”; Permite stabilirea relațiilor pentru organizația dvs., ceea ce facilitează procesul de solicitare a sponsorizărilor pe viitor; Nu necesită formalități excesive; Susține consolidarea imaginii reciproce și creșterea încrederii în organizație, mai ales când agenții economici au o reputație pozitivă în societate; Permit acces și valorificarea bazei de clienți a agenților economici în scopuri nonprofit. Dezavantaje: E mai dificil să deschideți uși dacă nu aveți stabilite relații; Cultivarea relațiilor cu mediul de afaceri necesită timp; Sunt necesare persoane capabile să convingă cât de valoroasă poate fi colaborarea pentru ambele părți. Este importantă înțelegerea modului de operare și a priorităților fiecărei companii; Succesul partneriatului depinde de starea afacerii, companiile în dificultate nu își permit finanțarea proiectelor non-profit. 

Parteneriate cu instituții publice

Stabilirea parteneriatelor între organizațiile societății civile și instituțiile publice este un proces necesar care ar putea contribui în mod semnificativ la dezvoltarea durabilă a comunității. Pe de o parte, organizațiile necomerciale pot facilita identificarea problemelor locale și se pot implica la realizarea proiectelor pentru livrarea de soluții, iar instituțiile publice sunt în drept și au capacitatea necesară pentru a oferi suport în implementarea proiectelor organizației. Parteneriatele cu instituțiile publice se stabilesc în baza limitărilor legale. De obicei, cu excepția programelor de grant lansate de instituții publice (de ex.: Ministerul Educației și Cercetării), acestea nu finanțează direct organizațiile necomerciale, însă pot contribui la realizarea proiectului organizației de tineret prin: oferire de spațiu, suport pentru anumite achiziții, suport organizatoric, facilitarea accesului în anumite instituții (de ex.: în școli), pot contribui la diseminarea informațiilor. 

Parteneriatele organizațiilor de tineret cu instituțiile publice constituie o soluție pentru numeroase probleme vizând persoane din categorii defavorizate sau în situații de risc.  

Această formă de parteneriat se poate concretiza prin:

  • Identificarea problemelor comunitare de interes comun;
  • Implicarea organizațiilor de tineret la elaborarea și implementarea politicilor publice;
  • Prestarea unor servicii publice. 
Avantaje: Permite o anumită mobilizare comunitară cu rezultate de succes; Contribuie la rezolvarea problemelor comunitare; Poate asigura durabilitatea intervențiilor și activităților implementate; Sporește credibilitatea intervenției în rândul unor categorii de persoane; Oferă acces în instituții și la categorii de persoane vulnerabile. Dezavantaje: Probabilitatea atragerii resurselor financiare este redusă, mai des suportul este unul nemonetar; Riscul de asociere politică; Necesitatea de cunoaștere a prevederilor legale, a modului și a  limitelor de colaborare cu instituțiile publice.  

Activitatea economică a organizației non-profit

Activitatea economică este un proces complex, în cadrul căruia, prin alocarea şi folosirea resurselor economice, au loc procese de producţie, de circulaţie, de distribuţie şi consum de bunuri materiale şi servicii, în vederea satisfacerii trebuinţelor.

Organizațiile de tineret sunt prin definiție organizații non-profit. Cu toate acestea, organizațiile necomerciale, conform cadrului legislativ național, sunt în drept să desfășoare activitate economică, prevăzută în statutul legal, cu condiția ca profitul să nu fie distribuit între membrii organizației, dar să fie reinvestit nemijlocit în activitatea organizației.

Organizaţia necomercială este în drept să desfăşoare activitate economică ce rezultă nemijlocit din scopurile prevăzute în statut, inclusiv activitate de producţie, de prestare a serviciilor, de investiţii şi de alt gen, care reiese nemijlocit din scopurile statutare.

Organizația necomercială poate desfășura inclusiv antreprenoriat social. Activitatea economică poate fi exercitată fie nemijlocit de către organizația necomercială, fie prin constituirea persoanelor juridice cu scop lucrativ. Activitatea organizației necomerciale care, conform legii, este supusă licențierii poate fi practicată doar după obținerea licenței.

 Conform raporturilor financiare din anul 2019 (incluzând 2223 de OSC-uri din RM), ponderea surselor de finanțare rezultate de pe urma activității economice este de 21 %. 

Activitatea economică a organizației de tineret este un aspect care ar putea reduce semnificativ dependența acesteia de sursele de finanțare externe, în special granturi, care nu sunt constante și se acordă pe termen scurt. 

Recomandări:

  • Porniți de la analiza nemijlocită a organizației dumneavoastră: de ce programe, produse, servicii dispune deja organizația? 
  • Observați resursele umane ale organizației, în ce domenii de expertiză ar putea valorificate acestea? 
  • Vă puteți lansa activitatea economică în baza atelierelor pe care le faceți și cu care sunteți familiarizați.
  • Fiți receptivi la necesitățile consumatorilor, ce servicii sunt solicitate de aceștia!
Avantaje: Contribuie la independența organizației; Fortifică organizația, datorită diversificării serviciilor;Îmbunătățește imaginea organizației și sporește vizibilitatea acesteia.Dezavantaje: Necesită persoane instruite, cu abilități în afaceri; Solicită mult timp cercetarea pieței, elaborarea unui business plan; Trebuie o monitorizare continuă a pieței și adaptabilitate.

Antreprenoriat social

Antreprenoriatul social este o activitate de antreprenoriat având drept scop principal  soluționarea unor probleme sociale în interesul comunității. Activitatea de antreprenoriat social, desfășurată de întreprinderile sociale și întreprinderile sociale de inserție, este orientată spre îmbunătățirea condițiilor de viață și oferirea de oportunități persoanelor din categoriile defavorizate ale populației prin consolidarea coeziunii economice şi sociale, inclusiv la nivelul colectivităţilor locale, prin ocuparea forţei de muncă, prin dezvoltarea serviciilor sociale în interesul comunității, prin creşterea incluziunii sociale.

Pentru a afla mai multe detalii despre oportunitățile și avantajele antreprenoriatului social în Republica Moldova, dar și a participa la instruiri legate de acest subiect, urmăriți evenimentele organizate de Eco Visio, HUB-ul antreprenorilor sociali, Antreprenoriat Social în Moldova:

Avantaje: Contribuie la crearea locurilor de muncă și incluziunea persoanelor defavorizate social; Permite independența financiară a organizației; Oferă acces la fonduri nerambursabile și facilități fiscale.Dezavantaje: Necesită persoane cu abilități în gestionarea afacerilor; Solicită realizarea unui plan de afaceri; Dificultăți legate de înființare, obținerea statutului de întreprindere socială, gestionarea afacerii.

Surse de fonduri

Identificarea potențialilor donatori/finanțatori este un proces complex, care solicită timp și implicare. Finanțatorii pot fi grupați în diferite categorii:

  • instituții publice (Guvernul, APL-urile);
  • fundații;
  • companii (întreprinzători, producători, organizații de comerț);
  • asociații, organizații non-profit, organizații religioase;
  • persoane fizice ș.a.

Surse de finanțare din Moldova. Câteva sugestii de unde puteți solicita finanțare în Republica Moldova :

  1. Programul anual de granturi pentru organizațiile de tineret al MEC (Ministerul Educației și Cercetării). https://mecc.gov.md/ro/content/programul-de-granturi-pentru-organizatiile-de-tineret 
  2. Programul Municipal de Granturi pentru Organizații de Tineret și Grupuri de Inițiativă din municipiul Chișinău.
  3. Fundația Est-Europeană. https://www.eef.md/index.php?pag=cat&id=920&l=ro 
  4. Agenția de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ). https://www.giz.de/en/worldwide/67751.html
  5. European Youth Foundation (EYF). https://fej.coe.int/
  6. Oficiul Naţiunilor Unitehttps://moldova.un.org/ro 
  7. Ministerul Afacerilor Externe din România (MAE)http://www.aod.ro/ 
  8. Agenţia Statelor Unite pentru Dezvoltare Internaţională (USAID). https://www.usaid.gov/moldova șii Ambasada SUA din Moldova http://chisinau.usembassy.gov/
  9. Fundaţia Soros Moldova, http://www.soros.md/, e-mail: foundation@soros.md 
  10. Solidarity Fund PL în Moldova, www.solidarityfund.md 
  11. Ambasada Marii Britanii în Moldova, projects.chisinau@fco.gov.uk.
  12. Black Sea Trust FUND.
  13. German Marshall Fund (GMF).
  14. National Endowment for Democracy (NED).
  15. European Endowment for Democracy (EED).
  16. Granturi din partea Uniunii Europene (UE).
  17. https://civic.md/, secțiunea GRANTURI.
  18. https://youth.md/, postări despre oportunități granturi.  
  19. https://finantare.md/