Bolile netransmisibile (în continuare – BNT) sunt unele din principalele probleme pentru sănătatea și bunăstarea populației în secolul XXI, care subminează dezvoltarea economică şi socială. Conform statisticilor mondiale (Statistici mondiale de sănătate 2020: monitorizarea sănătății pentru obiective de dezvoltare durabilă. Geneva: Organizația Mondială a Sănătății; 2020), anual de bolile netransmisibile decedează aproximativ 41 milioane de oameni, constituind 71% din totalul deceselor globale, inclusiv 15 milioane de decese premature (între vârsta de 30 și 69 ani).
Bolile netransmisibile predominante sunt bolile cardiovasculare, cancerul, bolile respiratorii cronice și diabetul zaharat, care constituie peste 80% din toate decesele premature prin BNT.
Mortalitatea populaţiei după principalele cauze de deces (la 100 mii locuitori) exprimată prin ani de viaţă ajustați pentru dizabilitate și mortalitate prematură (DALY), în Republica Moldova, denotă că bărbații suferă povara cea mai înaltă de pe urma BNT, iar clasamentul acestora după magnitudinea poverii este în ordinea următoare: bolile cardiovasculare (boala ischemică și cardiacă hipertensivă împreună cu accidentul vascular cerebral), ciroza hepatică, dar și diabetul zaharat și 3 forme de neoplasm malign (cancer pulmonar, de colon și ficat), urmate de afecțiuni mintale și traumatisme neintenționate. La femei, clasamentul magnitudinii poverii, în mare măsură, este similar cu excepția grupului de cancere, în care povara de pe urma cancerului la sân predomină, urmată de cancer de colon și rect.
Bolile netransmisibile de importanță prioritară pentru Republica Moldova sunt următoarele:
BNT sunt asociate cu acțiunea factorilor de risc, care pot fi divizați în: (1) factori de risc comportamentali (modificabili), precum consumul de tutun, alimentaţia nesănătoasă, abuzul de alcool, inactivitatea fizică, cat și (2) factori de risc fiziologici asociați, cum ar fi hipertensiunea arterială, dislipidemia, glicemia crescută, obezitatea; (3) factori de risc genetici (nemodificabili). Strategiile de reducere a factorilor de risc comportamentali ar putea preveni până la 80% din decesele premature cauzate de BCV și diabet și până la 40% din cancer.
Estimările efectuate de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) pentru Europa privind principalii factori de risc care determină povara bolilor, măsurată în DALY, denotă că cea mai mare povară a bolilor în Republica Moldova este cauzată de tensiunea arterială sistolică ridicată, de consumul de tutun și de alcool, de riscurile alimentare, urmată de IMC ridicat și de nivelul ridicat de colesterol.
Cei mai importanți factori de risc modificabili pentru BNT în Republica Moldova sunt:
Nutriția este esențială pentru o bună sănătate şi o stare de bine pentru toate vârstele dar are importanță deosebită pentru procesul de dezvoltare armonioasă la faza timpurie (făt, nou-născut, copilul mic) și adolescență și în perioade de vulnerabilitate sporită cauzate de maladii și îmbătrânire. Alimentația urmează să fie constituită din produse alimentare variate, nutritive și ajustate disponibilității sale sezoniere. Cu toate acestea, în Republica Moldova predomină practici alimentare nesănătoase: (a) doar mai puțin de 36% din nou-născuți sunt alăptați exclusiv la sân în primele șase luni ale vieții și doar 49% de copii cu vârsta de 6 – 23 luni sunt alimentați în corespundere cu frecvența meselor conform recomandărilor OMS; (b) mai puțin de 60% din adolescenți servesc micul dejun zilnic, iar 10% nu servesc deloc dejunul; (c) se atestă un consum excesiv de produse de panificaţie și pâinea predomină pe tot parcursul anului, fiind estimat la 315 g/zi/persoană sau aproape toată cantitatea zilnică recomandată de cereale (d) consum excesiv de sare: în rândul adulților, consumul de sare depășește de două ori ținta maximă recomandată de OMS de 5 g pe zi, în regimul alimentar pâinea este produsul cu cel mai mare aport de sare, fiecare 100g de pâine contribuie în medie cu 1,9 g de sare, astfel că consumul zilnic sporit de pâine rezultă un aport de 6 gr sare/ zi; (e) consum insuficient de fructe și legume – 63,4% din populație (cu vârste cuprinse între 18-69 de ani) consumă mai puțin de 5 porții de fructe și / sau legume, cu un consum mediu de doar 2 porții pe zi; (f) consum excesiv de alimente cu conținut ridicat de nutrienți de sens negativ: 1/3 din populație (32,4%) consumă frecvent produse alimentare procesate, cu un conținut ridicat de sare, grăsimi saturate, grăsimi trans și zahăr. De remarcat este, că aportul ridicat de sare este un factor de risc major al hipertensiunii arteriale, accidentului vascular cerebral și al infarctului miocardic. Aportul ridicat de grăsimi trans și grăsimi săturate sunt și ei factori de risc major pentru bolile cardio-vasculare. Consumul excesiv de alimente cu conținut ridicat de zahăr și calorii, inclusiv a băuturilor carbo-gazoase sau îndulcite, cauzează supraponderarea, obezitatea și, ulterior, diabetul zaharat; (j) consum insuficient de micronutrienți: doar 57% gospodării utilizează sare iodată, proporția fiind și mai joasă în zona rurală cu 44% (78% în urbe);(h) deficiența de vitamina D și fier sunt larg răspândite și aproape o pătrime de copii și femei de vârsta reproductivă continue să sufere de pe urma poverii acestor carențe pe parcursul a mai multor decenii.
Nutriţia şi alimentaţia proastă şi factorii de risc asociaţi sunt responsabile de pierderea anuală a 50% din anii de viaţă sănătoasă la femei şi 35% – la bărbaţi. Bolile netransmisibile, deficienţele nutriţionale şi subnutriţia, consecinţe ale alimentaţiei proaste şi a inactivităţii fizice, continuă să fie văzute ca probleme, de care este responsabil doar sectorul medical, iar cheltuielile pentru tratamentul bolilor cronice legate de dietă şi pentru asistenţa socială persoanelor cu dizabilităţi ca consecinţă a BNT constituie o pondere importantă din bugetul de sănătate şi cel social.